Programul Alltech de management nutritional pentru vaca de lapte
Programul Alltech de management nutritional pentru vaca de lapte face parte din Alltech Dairy Advantage care, in linii mari se ocupa de valorile nutritionale in fermele de vaci cu lapte.
Acest program contine mai multe subprograme, fiecare cu o specializare in ceea ce priveste input-ul nutritional al vacilor cu lapte si anume:
• Alltech Protein Program;
• Alltech Mineral Program:
• Alltech Mycotoxin Program.
Programele sunt structurate astfel incat sa urmareasca evaluarea fermei, evaluarea digestibilitatii furajului, a calitatii acestuia, analiza materiilor prime si optimizarea ratiilor. Primul lucru pe care il face fiecare membru al echipei Alltech atunci cand paseste intr-o ferma este acela de a realiza auditul acesteia. Auditul incepe prin culegerea de informatii la nivel de ferma: cum este structurata aceasta, cum sunt grupate animalele in ferma, productia de lapte actuala, la ce nivel se poate ajunge cu productia de lapte si care sunt obstacolele majore cu care se confrunta fermierul. La final se face o evaluare a materiilor prime furajere si se recolteaza probe pentru analiza de laborator. Se analizeaza ratiile care exista in ferma si pe baza buletinelor emise de laborator pentru materiile prime se intocmesc ratii de novo sau se fac propuneri in functie de punctele slabe ale furajarii din ferma ori in functie de directia pe care fermierul doreste sa o urmeze. Se evalueaza starea de confort a animalelor, a adapostului, a modului cum este construit, daca este corect dimensionat raportat la numarul de animale, daca ventilatia este corespunzatoare ca volum si ca pozitionare a ventilatoarelor, tipul asternutului si compozitia acestuia (nisip, paie, cauciuc etc.), se monitorizeaza numarul animalelor care rumega din totalul animalelor care sunt in repaus (numar de masticatii/minut), scorul corporal, al fecalelor si nu in ultimul rand scorul locomotor. Evaluarea fermei continua cu evaluarea furajarii si anume se urmareste daca prezenta animalelor la frontul de furajare este una corespunzatoare, daca lungimea frontului de furajare este corect dimensionata raportat la numarul de animale din adapostul respectiv, structura amestecului unic, modul cum acesta este preparat, umiditatea si densitatea acestuia si, foarte important, modul in care sunt tocate fibrele. O tocare necorespunzatoare a fibrelor duce la aparitia fenomenului de sortare.
In cifre, evaluarile de mai sus arata astfel: substanta uscata din totalul amestecului final trebuie sa fie 45-50%, iar frontul de furajare trebuie sa aibe o lungime de minim 46 cm pentru fiecare animal. De obicei in ferme se realizeaza 2 furajari pe zi, cu toate ca preferabil ar fi sa se faca 3 administrari in 24 de ore. De ce asta? Vacile petrec intre 2-5 ore pe zi la frontul de furajare, intre 7-10 ore pe zi rumegand si intre 10-15 ore in decubit pentru odihna, rumegare sau somn. Daca introducem o a 3-a furajare inseamna ca vacile petrec mai mult timp la frontul de furajare iar acest lucru duce la o crestere considerabila a consumului de substanta uscata care se refl ecta in productii mai mari de lapte. Minim 50-60% dintre animalele din adapost care nu sunt prezente la frontul de furajare sau care sunt in repaus in momentul monitorizarii trebuie sa rumege. In cazul in care mai putin de 50% dintre animalele care nu sunt la frontul de furajare nu rumega, inseamna ca avem o problema fie cu dimensionarea volumului dietei, fie cu gradul de tocare a fibrei. Numarul optim de masticatii este de 65-70/minut, gradul de umplere al rumenului trebuie sa fie de 85-95% (scor 4), cu 2-3 contractii/ minut.
Trebuie sa avem neaparat apa la discretie deoarece productia de lapte este indiscutabil legata si de cantitatea de apa pe care animalele o consuma. Daca sursele de apa nu sunt suficiente sau nu sunt dimensionate corect fata de numarul de animale din adapost sau distantele pe care le parcurg animalele pana la sursa de apa sunt destul de mari, cantitatea de lapte scade si o sa existe variatii in ceea ce priveste cantitatea zilnica de lapte, fara a gasi o explicatie plauzibila in furajare. Acest audit este realizat de toti membrii echipei diviziei Rumegatoare din cadrul companiei Alltech Romania, din momentul in care acestia pasesc in ferma. Rapoartele noastre trebuie sa fi e simple, concise sa contina atat partile pozitive din ferma, cat si cele negative. Acesta este motivul pentru care intram in ferma.
In ceea ce priveste valoarea nutritional a ratiei si starea de sanatate digestive a vacii exista un sistem de evaluare a fecalelor cu scoruri de la 1-5 in care:
• 1 sunt fecalele lichide, apoase (cauze posibile: exces de proteina, de amidon sau minerale, deficit de fibre)
• 2 fecalele moi care sunt intinse in mod uniform pe pavement (cause posibile: idem scor 1 sau pasunat extensiv)
• 3 fecalele de consistenta “piureului”, optime pentru vaca de lapte. Acestea prezinta o concavitate in zona de mijloc, marginile fiind ridicate cu aproximativ 4-5 cm
• 4 fecale relativ tari, au o forma inaltata fara a forma concavitate centrala (cauze posibile: deficit de proteina solubila, de amidon, fibra in exces). Fecale caracteristice vacilor in repaus mamar,
• 5 fecale tari si foarte tari, cu consistenta aproape dura, lucioase la exterior (cauze posibile: idem scor 4 sau deshidratare).
Evaluarea fecalelor prin aplicarea de scoruri este foarte important deoarece este singura metoda de a analiza obiectiv modul de digestie a amestecului unic de catre animal. Insa, in afara scorului mai exista insa si alte semnale care pot indica dereglari la nivelul aparatului digestive. De exemplu, daca la nivelul fecalelor se gaseste mucus, acest fapt indica o afectiune la nivel intestinal, bulele de aer sunt un rezultat al fermentatiei excesive, nefiresti la nivelul intestinului gros, boabele nedigerate prezente in fecale indica fie ca concentratele din compozitia animalului nu au fost macinate corect, fie ca exista o afectiune la nivelul tubului digestiv. Echipa noastra are posibilitatea de a evalua obiectiv si gradul de digestibilitate a furajului nu numai rezultatul digestibilitatii acestuia. Este un sistem relative simplu si se realizeaza in ferma in timp real. Este un sistem format din 3 site suprapuse cu gauri de diferite dimensiuni, in ordine descrescatoare, in care se spala fecalele, si se analizeaza materialul ramas in fiecare sita. In functie de ponderea resturilor din fiecare sita se interpreteaza atat calitatea cat si nivelul nutrientilor din ratie. Un alt parametru pe care echipa noastra il determina in ferma este nivelul azotului ureic in lapte, ca indicator al nivelului proteic din ratie, al ponderii proteinei solubile din protein degradabila la nivel rumenal precum si al echilibrului energoproteic al ratiei.
In ceea ce priveste determinarea azotului ureic din lapte exista diferite concluzii cu privire la buletinele de analize emise de laborator. Nivelul de azot ureic din lapte (MUN) trebuie sa se situeze intre 10 si 16 mg/dl. Unele laboratoare analizeaza ureea din lapte (MU). Este absolute acelasi lucru, valorile au acceasi relevanta, doar ca analizand ureea din lapte valorile standard sunt mai ridicate. Stim ca ureea are 47% azot. Asta inseamna de exemplu ca la o valoare de 30ml/dl uree, valoarea azotului ureic este de 30 x 0,47= 14,1 mg/dl. Daca avem buletine de analiza pe care scrie uree in lapte, inmultim aceasta valoare cu 0,47 si aflam valoarea azotului ureic (NVM). Nu este posibil ca cineva sa propuna ratiile dintr-o ferma, daca cel putin materiile prime cu variabilitate ridicata (siloz de porumb, fanuri, semifanuri etc.) nu sunt analizate in laborator.
Exista foarte multe programe de nutritie, iar in fiecare program este incarcat un numar ridicat de materii prime. Pentru a avea contact cu realitatea din ferma, la randul nostru va trebui sa analizam acele materii prime si sa cream in programele noastre de nutritie noi materii prime care sa fie corespunzatoare cu cele din ferma. Alltech realizeaza analiza materiilor prime atat in ceea ce priveste continutul de nutrienti cat si sub raportul continutului de micotoxine. La ora actuala analizam peste 37 de micotoxine, iar in fiecare an realizam o harta a contaminarii cu micotoxine in Romania. Din fiecare zona a tarii recoltam furaje, le analizam si, interpretand rezultatele avem informatii despre gradul de contaminare cu micotoxine la nivel national. In sfarsit, ultima etapa in inchiderea auditului din cadrul Alltech Dairy Program este intocmirea ratiilor furajere, insa aceasta trebuie sa contina un cumul de analize anterioare. Nu putem sa propunem niste ratii daca nu stim ce se intampla in ferma. Obiectivele programului nostru sunt:
• Imbunatatirea performantelor productive;
• Imbunatatirea performantelor reproductive;
• Eficientizarea costurilor de productie.
Alltech Protein Program:
Se refera la valoarea proteinei administrate vacilor de lapte si modalitati de echilibrare ale ratiilor atat sub aspect nutritional cat si economic. Cand vorbim despre proteina, vorbim defapt despre azot. Azotul este chintesenta proteinei. Azotul ingerat de animal este de doua tipuri:
• Azot neproteic - este sursa de hrana pentru microflora rumenala, aceasta din urma reprezentand de fapt principala sursa proteica a vacii;
• Azotul proteic – proteinele din furaje care intra in componenta amestecului unic. Aceste proteine urmeaza doua cai dinstincte:
a) proteina degradabila la nivel rumenal (in proportie de 65-70%)
b) proteina nedegradabila la nivel rumenal (proteina bypass 30-35%).
In momentul in care ratia sufera in ceea ce priveste nivelul de energie, atunci animalul incearca sa-si caute tot felul de surse alternative pentru a-si asigura cerintele energetice, cel putin pentru nevoile metabolice. Degradarea proteinei poate reprezenta, in conditii extreme o cale prin care organismul isi poate suplimenta energia. Sub aspect proteic urmarim sa atingem un nivel de cel putin 95-115g proteina pentru obtinerea unui litru de lapte. Cand calculam necesarul de proteina pentru o anumita productie de lapte trebuie sa luam in calcul ca avem nevoie de aceasta valoare. Realitatea din ferma este ca animalele sunt furajate hiperproteic. Exista doua riscuri importante in urma acestui tip de furajare si anume pierderi economoce si un continut de azot ureic in lapte foarte ridicat ceea ce influenteaza in mod negativ indicia de reproductie. Pentru a echilibra nivelul inputului de proteina, pentru a evita administrarea de proteina in exces, dar si pentru a obtine un raport al proteinei solubile/proteina degradabila la nivel rumenal de cel putin 0,55-0,6 compania noastra are, prin intermediul Alltech Protein Program, abilitatea tehnica de a propune doua produse esentiale in obtinerea dezideratelor amintite mai sus: Optigen si respectiv Rumagen. Daca Optigenul este bine cunoscut de ani buni printer fermierii nostri ca cea mai buna sursa de proteina solubila si cea mai economica alternativa la sroturile de soia, floare ori rapita, Rumagenul vine ca o completare referitoare la suplimentarea nu doar a proteinei solubile, cat si a cresterii masei microbiene din rumen, rezultatul fiind in ultima instanta cresterea cantitatii de proteina disponibila pentru vaca la nivel intestinal. Prin administrarea in furaj a 300g de Rumagen/zi se amelioreaza productia de lapte cu 1,8-2,5l/cap/zi.
Alltech Mineral Program:
Programul care se ocupa de inputul de minerale in furajarea vacilor cu lapte. Pentru a fi absorbite mineralele anorganice din furaje trebuie sa se lege de un aminoacid, cel mai adesea de metionina (proces numit chelatare), acesta fiind singurul mod prin care mineralele pot fi absorbite la nivel intestinal. Utilizarea in furajare de minerale chelatate/organice nu face altceva decat sa creasca biodisponibilitatea acestor, potentand astfel capacitatea de absorbtie.De exemplu, biodisponibilitatea sub forma organica creste cu 40% pentru cupru, cu 25% pentru zinc, cu 21% pentru mangan si asa mai departe. Suntem mai eficienti in ceea ce priveste input-ul de minerale din punct de vedere financiar si nutritional. Asa a aparut produsul TRT (Total Replacement Technology) care are in componenta 4 oligoelemente sub forma chelatata (cupru, mangan zinc si seleniu), esentiale in ceea ce priveste metabolismul nutritional al vacii cat si ceea ce priveste reproductia acesteia. La acestea se adauga YeaSacc (drojdie vie) are rolul de a realiza anaerobioza la nivel ruminal. Toate mecanismele de fermentatie la nivel ruminal se desfasoara in conditii cu atat mai bune cu cat gradul de anaerobioza este mai ridicat. Incepand de anul trecut, TRT si drojdia vie YeaSacc se regasesc in premixurile noastre pentru furajarea vacilor in lactatie, intarcate, a vitelelor si junincilor. Este un proiect important, iar rezultatele au fost spectaculoase. Am monitorizat serios rezultatele obtinute cu aceste produse pentru a oferi solutii reale fermierilor nostri, iar dezideratele noastre au fost confirmate de fiecare data:
Mentinerea starii de sanatate
• Scaderea numarului de celule somatice cu peste 30%,
• Protectie antioxidativa la nivel celular si tisular
• Sustinerea sanatatii ugerului, pielii, mucoaselor, copitelor, parului
• Asimilarea eficienta a proteinei,
• Sustinerea functiei imune prin cresterea numarului de neutrofile,
• Dezvoltarea cartilagiilor, a oaselor si vindecarea leziunilor.
Sustinerea functiei de reproducere prin:
• Reducerea metritelor si retentiilor placentare,
• Cresterea viabilitatii spermatozoizilor,
• Contributia la dezvoltarea aparatului reproducator. Grad ridicat de asimilare si reducerea excretiei in mediul inconjurator.
