Holstein RO

Prezentare

Rasa Friza a patruns in Romania in momente diferite. Georgescu si colab.(1988)  arata ca aceasta a fost importata inca de la sfaraitul secolului trecut in numar redus si fara sa aiba influenta asupra raselor noastre. O alta sursa bibliografica (101) precizeaza ca primele importuri de rasa Friza au fost efectuate in anul 1950, dar numeroase documente precizeaza insa ca importuri organizate in Romania  s-au efectuat incepand din anul 1960 (27, 31, 128). Primele importuri mai importante de rasa Friza si Holstein s-au efectuat incepand cu anul 1960 atat de juninci si tauri, cat si de material seminal congelat. In perioada 1960-1964 s-au efectuat primele importuri de juninci din : Olanda. Germania, Anglia, Polonia, Danemarca, Suedia, Italia, U.R.S.S. si Noua Zeelanda, intensificandu-se dupa anul 1967 din alte tari europene si extraeuropene.Informatiile privind Importurile de animale de rasa Holstein Friza pana la omologare sunt redate in tabelul 1.

Tabelul 1

Materialul de rasa Holstein Friza importat in Romania pana la omologare (128)

Total tauri (126)

 Din analiza materialului biologic de rasa Holstein Friza importat pana la omologarea rasei Baltata cu negru romaneasca rezulta urmatoarele:

- s-a importat un numar total de 54443 junici, majoritatea covarsitoare provenind din Olanda si Danemarca, cele mai putine din Israel;

-taurii au patruns in Romania atat prin import de animale, 126 capete, in special din Danemarca si Olanda cat si prin material seminal congelat : 135820 doze de la 210 tauri, in special din Olanda - 43187 doze , Suedia - 22336 doze si S.U.A. - 17201 doze ;

- perioada in care s-au efectuat cele mai multe importuri, atat de junici, cat si de tauri, a fost 1967-1978, dupa care au continuat importurile, insa intr-o proportie mai redusa, realizandu-se si in prezent.

Junicile importate au fost crescute in rasa curata , in cadrul femelor de elita ale rasei si au constituit in permanenta sursa pentru producerea taurilor de prasila si o vacilor performere. Taurii importati au fost utilizati pentru producerea materialului seminal congelat si impreuna cu dozele importate au fost folositi prin insamantari artificiale la procesul de absorbtie a raselor locale. Ca urmare, la formarea rasei Baltata cu negru romaneasca s-a utilizat si incrucisarea de tip absorbtie, in mod deosebit in arealul de crestere al taurinelor Rosii dobrogene. In plus, incrucisarea de absorbtie cu tauri de rasa Holstein Friza s-a realizat in arealurile de crestere a raselor Baltata romaneasca si Bruna, folosindu-se efectivul matca, cu nivel scazut de productie, precum si cu metisii dintre rasele locale ameliorate. Aceasta actiune de absortie s-a realizat in special dupa anii 1970, cand s-a constatat ca Rossia dobrogeana a inregistrat o mare infectie de leucoza. In procesul de formare al noii rase s-au utilizat animale Rosii dobrogene care au reactionat negativ la examenele sanitar-veterinare pentru leucoza. Procesul de absorbtie a durat circa 5 generatii, iar in momentul cand s-au indeplinit conditiile ce le cere o noua rasa. aceasta a fost omologata ca atare. Omologarea rasei s-a realizat in anul 1937. sub denumirea BALTATA CU NEGRU ROMANEASCA (BNR). indeplinind urmatoarele conditii:

 - populatia a fost reprezentotiva sub raport numeric (peste 1 250.0 mii capete), reprezentand 23% din structura de rosa din Romania;

 -  populatia nou-creata a manifestat caractere proprii, deosebindu-se fundamental de populatia locala supusa ameliorarii;

 -  populatia nou-creata a fost extinsa pe un areal mare de crestere cuprinzand toata zona sud-estica a tarii, partea de ses din campia de vest si din Oltenia si o buna parte din sudul Moldovei.

Remarcam, de asemenea, raspandirea noii rase sub forma insulara, in iurul marilor centre urbane din Transilvania si Banat: rasa nou-creata are la baza evolutiei sale un program propriu de ameliorare. Dar rasa nou-creata nu a indeplinit o conditie de baza si anime izolarea reproductive, precizam ca acest lucru este valabil in stadiul actual pentru toate rasele Holstein Friza care sunt practic invadate de Holstein-ul american si deci nu se mai practica izolarea reproductiva. Ca urmare si Baltata cu negru romaneasca este deschisa reproductiv si in perspectiva urmeaza ca asupra ei sa se actioneze in mod deosebit cu tauri de rasa Holstein atat prin importul de material seminal congelat obtinut de la tauri foarte valorosi, cat si prin importul de embrioni. In consecinta, rasa Baltata cu negru romaneasca a fost creata utilizand sistemul de ameliorare in rasa curata a efectivului femei importat si crescut in ferme de elita si prin incrucisorea de absorbtie a taurinelor locale precizate. Remarcam eforturile mari facute in crearea rasei si efectele genetice pozitive obtinute, dar in acelasi timp evidentiem carentele inregistrate in exploatarea acestei rase, care nu i-au permis si nu ii permit sa-sj exprime potentialul genetic care este foarte valoros. Asa se explica de ce pe plan international Romania este mult ramasa in urma in privinta performantelor la aceasta rasa.

Structura genetica actuala a rasei Baltata cu negru romaneasca

In Romania, la formarea si ameliorarea rasei Baltata cu negru romaneasca au participat diferite rase Holstein Friza atat pe linie paterna (126 tauri si material seminal congelat de la 340 tauri), cat si pe linie materna (54 453 juninci pana la omologare si peste 3 000 importate dupa 1590). Taurii folositi la insamantari artificiale pana in prezent au provenit din 15 tari. Gradul de asemanare genetica a taurinelor de rasa Baltata cu negru romaneasca cu diferite rase Holstein Friza in diferite stadii de formare si omologare este redat in tabelul 2

Tabelul 2

Gradul de asemanare genetica pe linie paterna a rasei Baltata cu negru romaneasca cu rase Holstein-Friza de diferite proveniente

La omologare (1987) rasa Baltata cu negru romaneasca avea un grad de asemanare genetica cu 10 rase Holstei Friza. Cel mai mare grad de asemanare al rasei Baltata cu negru romaneasca pe linie paterna il are cu rasa Friza din Olanda (34,56%), dupa care urmeaza imediat Friza din Danemarca (33,54%) , apoi Friza din Suedia (8,22%) si Holstein-ul di S.U.A. (6,26%). Asemanare genetica foarte redusa a rasei Baltata cu negru romaneasca se inregistreaza cu Holstein-ul din Canada (1.18%) si cu Friza din Anglia (0,56%). Procentul de sange pe linie paterna cel mai ridicat in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca, il are Friza din Olanda- ’7.28%. Friza din Danemarca - 16.77%. Friza din Suedia - 4.11% ti Holstein-ul american — 3,13%; celelalte rase au un procent redus de sange ce variaza intre 0,28% (Friza din Anglia) si 2,61% (Friza din Italia). Dupa omologare s-a continuat actiunea de import de material seminal congelat, astfel ca numarul de rase Holstein Friza care au participat si la ameliorarea rasei Baltata cu negru romaneasca a sporit la 15 rase. Ca urmare, s-a inregistrat si modificorea gradului de asemanore genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca, pe linie paterne, cu diferite rase Holstein Friza. Structura actuala de sange a rasei Baltata cu negru romaneasca este modificata fata de stadiul omologarii ; astfel, procentul da sange cel mai ridicat il are rasa Holstein din S.U.A. (14.2%), urmat de rasa Friza din Olanda (11.18%) si rasa Friza din Danemarca (7.20%). Celelalte rase Holstein Friza intervin cu procent de sange diferit, dar mai mic decat cele prezentate mai sus. Ponderea efectivului si procentului de sange pe linie materna a raselor Holstein Friza in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca, sunt redate in tabelul 3.

Tabelul 3

Ponderea efectivului si procentul de sange pe linie materna a raselor Friza si Holstein in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca

La omologare cea mai mare pondere pe linie materna in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca a avut-o rasa Friza din Olanda (41,32%), urmata de Friza di Danemarca (40%) si Friza din Germania (16,59%), Friza din Anglia si cea ruseasca au o pondere de aproximativ 1%, iar ponderea Frizei din Israel este nesemnificativa. In stadiul actual, ponderea efectivului in structura genetica pe linie materna a variat de 0,06% la Friza din Israel si pana la 44,38% la Friza din Olanda. Ca urmare, procentul de sange pe linie materna , la formarea rasei Baltata cu negru romaneasca , este diferit. Astfel rasele Friza din Olanda si Danemarca participa cu circa 40% in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca , cu usoara preponderenta a rasei Friza din Olanda, urmate de rasa Friza din Germania, cu 7,85%. Celelalte rase Friza au o pondere de sange nesemnificativa pe linie materna in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca (0,03% rasa Friza din Israel, 0,45% rasa Friza ruseasca si 0,54% rasa Friza din Anglia). Dupa omologare s-a constatat o crestere a influentei in structura genetica pe linie materna a rasei Friza din Olanda, datorita importurilor efectuate dupa anul 1990. Ca urmare. Friza din aceasta tara are o pondere de sange de 22.19% in structura genetica a rasei Baltata cu negru romaneasca. Din studiul pedigreelor efectivului de tauri de rasa Baltata cu negru romaneasca. ce au actionat si actioneaza la noi, am identificat 34 de grupe genetice. Aceste grupe sunt formate din tatal si fiii sai ce au actionat impreuna asupra efectivului taurin femel. Aceasta analiza genealogica s-a efectuat pe un numar de 3130 tauri. Pentru o mai profunda analiza asupra acestor 34 ascendenti importanti ai rasei, considerati o prezenta un interes pentru contributia ce au avut-o la progresul genetic total al rasei, s-a luat si un esantion femel de 51% din efectivul matca al fermelor de elita, reprezentat de circa 5 000 de capete. Dupa analiza genealogica a acestui efectiv femel aflat in 10 crescatorii s-a constatat ca provine din 20 de ascendenti importanti fata de numarul de 34, cati s-au identificat pe rasa din analiza genealogica a taurilor. In tabelul 4 este prezentata o ierarhizare a acestor 20 de tauri considerati a fi toti de tauri, dupa ponderea numerica la genofondul rasei. in ceea ce priveste ascendentii valorosi, importanta acestora consta nu numai din contributia lor la gonofondul rasei, ci si prin cota parte de participare la progresul genetic total. De asemenea se poate observa ca primii 10 tauri detin 72% din esantionul analizat, raportat la nivelul rasei. Dupa procentul de sange difuzat in populatie, prin fii, nepoti si nepoate se poate releva asemanarea genetica a esantionului studiat cu cei 20 reproducatori importanti. lerarhizand acesti 20 de touri dupa valoarea de ameliorare pentru grasime si pentru lapte estimata atat prin BLUP, cat si prin compararea descendentelor cu contemporanele, ne orientam spre un numar de 10 tauru mai valorosi sub aspectul valorii de ameliorare si a contributiei efective la genofondul rasei, care pot fi considerati ca fondatori de linii (tabelul 5) (40).

Tabelul 4

Ponderea numeric la genofondul raseisi procentul de sange infuzat de cei 20 tauri importati ai rasei Baltata  cu neagra romaneasca

Cei 10 ascendenti valorosi sunt importanti nu numai la noi, ci si pe plan mondial. Dintre acestia, Roy Telstar si Seil Rockman sunt fii ai aceleiasi mame, Roybrok Modell Laas, cu o productie de 13921 kg lapte si 560 kg grasime. Paclamar Astronaut are ca mama pe fosta recordista a rasei Holstein, Rosemily care a avut o productie de 14270 kg lapte, cu 580kg grasime. Paclamar Bootmaker este o adevarata  legenda vie ce a impresionat si prin descendenta sa foarte mare, de 20151 capete, superioare fenotipic contemporanelor. Din acesti 10 tauri considerati de noi ascendenti importanti, 6 sunt stabiliti de Mansfield (1985), fondatori ai rasei Holstein. Putem afirma ca acesti 10 tauri sunt remarcati si in alte tari europene si americane, fiind ramificatii ale celor mai valoroase linii existente pe plan mondial.Un numar de 8 tauri provin din S.U.A. , unul este din Olanda si unul este in Germania.